Hygia Consult aplică cu succes conceptul “patru ochi” în accesarea fondurilor europene
Aplicarea conceptului de muncă în echipă le-a permis celor de la Hygia Consult să obțină în 2012 o finanțare de 12 milione de euro pentru realizarea și operaționalizarea unei strategii de dezvoltare regională a industriei mobilei, în timp ce anul 2016 a debutat cu rezultatele muncii pentru alte trei propuneri complexe la nivel de clustere, finanțate pe o lista scurtă de șapte proiecte la nivel național, și care urmează să fie implementate în următorii cinci ani prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. Despre consultanță, proiecte și fonduri europene în interviul realizat cu Ciprian Morcan, managerul general Hygia Consult.
D-le Ciprian Morcan reprezentați firma Hygia Consult. Cu ce poate ajuta consultantul un aplicant?
Consultantul, la modul general, poate să-și folosească competențele și experiența profesională și personală pentru a consilia aplicantul de la idee la obținerea finanțării, trecând apoi prin implementare și chiar ulterior în operațional. Dar, consider că este foarte important să știe aplicantul ce anume vrea de la un consultant pentru că vă pot spune și ceea ce consider eu că nu ar trebui să facă un consultant, decât la nivel de excepție (eventual pentru aplicantul “exclusiv investitor”)… Astfel, tot la modul general, consider că un consultant nu ar trebui să se subtituie „aplicantului” (așa cum l-ați numit dvs) în dezvoltarea business-ului acestuia. Altfel spus, abordare de tipul „fac orice, doar să primesc finanțare”, nu este una pe care să o încurajez. Primul criteriu pe care, dragă aplicantule, cred că ar trebui să-l ai în vedere, este acela de a căuta finanțare doar pentru acel proiect pentru care tu ești primul dispus să riști și implicit să-l finanțezi parțial.
Sunt fondurile europene accesibile oricui? Sunt programele naționale mai complicate decât cele similare din alte țări?
Din practică răspunsul este categoric nu, chiar dacă aud adesea vehiculată această idee, că ar fi accesibile oricui… Dacă analizam puțin, majoritatea finanțărilor au în spate beneficiari de proiecte antreprenori și atunci întreb retoric: „Are oricine profil de antreprenor?” De cele mai multe ori „relația” cu un demers de obținere a finanțarii și mai ales atunci cand ai obținut-o, este una de lungă durată (minim 3-5 ani) și implicit cu consultantul. Iar tu, solicitant și ulterior beneficiar, trebuie să ai, sau, cel puțin să fii decis să obții în scurt timp, minime competențe de management, cunostințe despre serviciu/ produsul pe care dorești să-l aduci pe piața, să poți ușor să relaționezi cu angajați, clienți, colaboratori s.a.m.d. Din păcate, dar și din fericire, birocrația este una europeană și doar uneori se întâlnesc proceduri mai simple pentru obținerea finanțării în alte țări. Dar și la noi s-au luat multe astfel de măsuri de simplificare, rezistența fiind însa în continuare mare a oamenilor din „sistem”, atunci când vorbim de implementarea acelor măsuri.
Care sunt cele mai solicitate programe?
În perioada aceasta aș spune că toate sunt solicitate, tocmai pentru că situația devine tot mai ingrijorătoare. Suntem deja de aproape 2 ani și jumătate în perioada de programare, 2014-2020, și puține apeluri de finanțare au fost lansate și mult mai puține au ajuns cu proiecte în implementare, fară a putea vorbi de o absorție a fondurilor europene până la acest moment. Dar, și mai îngrijorătoare este alocarea financiară scazută, pe toate programele, în ceea ce privește sursele de finanțare pentru mediul de afaceri. Asistăm astfel la o scădere semnificativă față de perioada de programare anterioră, deși mai toată lumea recunoaște că statul, prin instituțiile sale, este adesea un gestionar deficitar și ineficient al finanțărilor.
Ce fel de fonduri au fost accesate de aplicanți cu ajutorul dumneavoastră?
Din punct de vedere valoric, am avut și avem proiecte de la câteva mii de euro la câteva milioane de euro, finanțare atrasă. Iar atunci când vorbesc de finanțare atrasă, mă refer atât la pregătirea proiectelor, cât și la implementarea acestora. Paleta și domeniile sunt foarte variate, de la afaceri mai mici în mediul rural, dar și în mediul urban, pâna la proiecte strategice, cu acoperire regională sau chiar participare la proiecte internaționale. Organizare noastra internă la Hygia Consult ne permite să abordăm atât proiecte mici, cât și unele complexe, fiind gestionate prin echipe și neexistând niciun proiect care să fie abordat de un singur consultant, minim „patru ochi”, fiind un concept implementat și care dă roade în ceea ce ne privește.
Ce consecințe are asupra economiei românești întârzierea din 2016 a deschiderii mai multor măsuri din programele naţionale?
Întârzierile în deschiderea unor apeluri au ca și repercusiune imediată întarzieria unor investiții, iar consecințele pe care riscăm să le vedem împreună sunt cele date de incetinirea creșterii economice. Apoi, instituțiile care gestionează acești bani vor avea de luptat și cu mentalitatea potențialilor beneficiari care devin sceptici, văzând că sunt lasate proiecte bune fară oportunități de finanțare, deți concurența este una tot mai globalizată. Altfel spus, în acest moment avem ți nu avem sursele de finanțare prin fonduri europene…
Este corect să nu fie prevăzute în proiectele europene cheltuielile cu consultanţii? Pot simplii cetăţeni să contureze proiecte?
În cele mai multe apeluri de proiecte cheltuielile cu serviciile de consultanță sunt eligibile și se decontează. Ca și excepție, și acest lucru cel mai adesea se întampl în cazul proiectelor mari, cheltuiele de pregătire și implementare a proiectelor nu sunt eligibile, tocmai acolo unde se presupune că pot exista competențe în cadrul beneficiarului sau oricum acesta ar trebui să aibă capacitatea să le susțina din surse propri. În privința celei de-a doua întrebări, consider că sunt persoane care nefiind de specialite pot să își pregătească singuri un proiect. Analiza cred că trebuie facută evaluând cât te costă pe tine beneficiar să te documentezi pentru a-ți pregăti acel proiect și ce riscuri ești dispus să-ți asumi atunci când inevitabil vei constata că detaliile fac adesea diferența între a obține și a pierde o finanțare.
Care este cota de succes a unui bun consultant?
Este dificil de evaluat din această perspectivă un consultant, mai ales atunci când încurajezi echipe. Important este ca acea echipa de consultanți să facă tot posibilul pentru obținerea finanțării și să comunice constant cu beneficiarul, asigurându-l că toate obligațiile contractuale și le-au onorat la un nivel de maxim profesionalism. Iar atunci când finanțarea nu a fost obținută, este important să se analize cu clientul cauzele, fiind unele care, cel puțin la noi în firmă le consider inacceptabile, dar există într-adevăr altele care nu țin de consultant și uneori nici de client, ci de un context mai larg. Este important de reținut… nu orice proiect obține finanțare și chiar dacă a obținut finanțare, nu orice proiect trebuie implementat.
Care a fost cel mai ambiţios proiect la care aţi lucrat?
Cel mai ambițios proiect pentru mine este întotdeauna următorul… Dar, deocamdată, am totuși câteva de referință, atunci când este vorba de proiecte regionale, cu impact, care sunt provocatoare prin complexitate și dificultatea gestionării tuturor factorilor interesați. Pentru un asemenea proiect am obținut în 2012 aprobarea unei strategii regionale de dezvoltare pe industria mobilei și ulterior finanțare de app. 12 milioane de euro pentru a operaționaliza strategia. Am implementat astfel concomitent un pachet de proiecte de investiții, cercetare și de tip „soft”, derulându-le în parteneriat între minim 2 companii fiecare proiect și, partea bună este aceea că, s-au și finalizat cu bine la sfârșitul anului 2015. Iar anul 2016 a debutat cu concursul nostru dat pentru alte 3 proiecte complexe la nivel de clustere, finanțate într-o listă foarte scurtă de 7 proiecte la nivel național, și care deschide calea pentru următorii 5 ani, perioada în care vor trebui implementate.
Clusterul – un pas înainte sau o necesitate organică?
Pentru mine clusterul este o colaborare public-privată obligatorie pentru a genera cu adevarat impact atunci când vorbim de strategii și proiecte. Este o necesitate, dar încă insuficient ințeleasă și sprijinită. Se pune problema și de a identifica punctele comune care fac o colaborare să fie benefică și în sprijinul dezvoltării tuturor partenerilor vs abordarea clasică de a te ascunde de concurența și a continua de unul singur.
Ce aduce nou actualul exerciţiu financiar, 2014-2020, în POR, POCU sau PNDR?
Deocamdată întârzieri pe toate aceste programe, în ceea ce privește deschiderea unor apeluri de finanțare… Și, din păcate, diminuarea semnificativă a finanțării mediului de afaceri ne-a atras atenția de când se negociau programele și impactul negativ cred că-l vom vedea în anii următori. Încercăm să identificăm și parțile bune, pentru că undeva, chiar dacă mai ascunse, trebuie să existe, dar încă este prematur să mă pronunț. Ar fi bine măcar să se păstreze tendințele ultimilor 2 ani, când cel puțin implementarea a mers destul de bine pe aproape toate programele.